lacrimi de cristal

  Oare e posibil? Oare te voi îmbrățișa data viitoare? Oare iti vor stralucii ochii data viitoare? Oare suntem suflete pereche? Oare te gândești și tu la mine? Oare mai ții minte strângerea de mana? Oare vom avea o sansa? Soarele ne-a adus împreună Ploaia ne-a încercat Vedem ninsoarea ce va face Pana data viitoare Oare ce voi face? Cu drag și dăruire, Stejarului meu cel zâmbitor. 💕

Te iubesc, iarta-ma, îmi pare rău, mulțumesc Te iubesc mama inimii sufletului meu pentru tot ce ești, ai pus in mine si ai construit frumos din mine Iarta-ma ca te-am suparat, ca te-am făcut de rușine și ca nu am stiu din timp ce fel de matur sa fiu și pentru eforturile tale de a ma ajuta uman si profesional Îmi pare rău pentru ca n-am știu sa raspund la blândețea ta, bunătatea ta, jocul tău de maturizare. Multumesc frumos pentru tot ce ai făcut pentru mine și pentru ca nu ai renunțat și pentru ca m-ai făcut sa inteleg ce inseamna sa ai o mama și de ce trebuie omul sa aibe o mama. Pana când am sa pot sa-ti spun aceste vorbe, am sa raman cu dor în inima sufletului meu. Cu drag și iubire de copil haos, a ta, una dintre multele tale fete...

Soarele mi te-a dăruit Și ne-am intalnit intamplator Și eu te-am văzut Inalt ca stejarul și cret precum frunzele acestuia  Și serios și totuși zambitor  Cum oare sa ne apropriere? Cum oare sa ne cunostem? Ca un dar al soarelui ce ești Ii multumesc sa te cunosc Și poate... poate intr-o zi Soarele ne va aduna din nou. Stejarul meu cel zâmbitor Inalt, cret, serios dar și zambitor.