lacrimi de cristal

Rasarit de soare, Incet... incet stelele palesc una cate una Si apar primele raze de soare sa vesteasca un nou rasarit... Primele pasari se aud precum un ceas desteptator al naturii... apoi Se vede in zare Maritul Soare! Cu raze mari imbratiseaza cerul si pamantul aici, Iar dincolo imbratiseaza munti, apele si cerul Rasare Soarele! O noua zi... o noua incercare... o noua bucurie... inca un inceput  Iar cheia.... cheia deschide... ne deschide... 

Bucle de carbune Ce iti aprind inima ! Cu privire sugubeata, Cu blandete, eleganta Mi-ai prins inima Ochii....nasul... buzele conturate de un carbune categoric Cu copilarie si rasfat, Cu bucurie te anunt ..... ca m-am simtit o rasfatata a unui rasfatat.

Furtuna, Furtuna a fost si afara Furtuna a fost si in suflet Dar, care o fi fost mai ravasitoare? Cea trupeasca sau cea sufleteasca? Precum cea dintai, tot asa a fost si cea de pe urma Un amestec contradictoriu intre ce vrea inima si ce considera responsabil constiinta... si a fost dezastru si totusi a fost si putina bucurie Bucuria revederii celor ce ma fac sa fiu... sa fiu bucurie... Furtuna...din cer... din suflet.

In gradina piticilor,  Sa inecepem oare cu a fost o data ca nici o alta data?.... hmmmm mai bine sa incepem cu este de aceasta data o povestioara despre piticii veseli din gradina Bucuriei. Mereu gradina era plina de pitici. unii mai veneau, altii care mai plecau, dar mereu era plina de chicote si bucurie. In aceasta perioada ii gasim pe Piticul strumf, Piticul ursulet, Piticul bursuc....

BUCURIE, IUBIRE SI PRIETENIE Bucurie pentru ca este iubire intre prieteni, Iubire pentru ca prieteni aduc bucurie, Prietenie pentru ca ne bucura prin multa lor iubire.

  DOR,  DOR... o fi dor pentru ca doare... o fi dor pentru ca lipseste... DOR... SAU doruri... ORICUM AR FI TOT DOARE PENTRU CA LIPSESTE.......  Dar am sa-mi revin ... Pentru lista ce provoaca dor... iar golul se va umplu, fie ca va fi un lac de lacrimi sau o pajiste de cu copacei....

Si totusi.... Da! Viata ne invata si ne cizeleaza! Da! Viata ne bucura si ne intristeaza! Da! Viata ne incearca prin multele sale alegeri! Invatandu-ne ne cizeleaza... Bucuria oferita e mult mai mare decat suferinta... chiar daca uneori suferinta este coplesitoare... suferita este de fapt lipsa bucuriei... iar bucuria nu a plecat... ci doar si-a mutat locul..... trebuie doar sa ne uitam atenti in jurul vietii noastre pentru a o regasi... Iar alegerile sunt la discretie... doar putina meditare si drumul se continua. Viata este o furtuna permanenta de sentimente sau resentimente...depinde ce alegem... Cu multa bucurie reusim sa trecem mult mai linistiti prin viata...  caci Bucuria este Viata si Iubirea!!!