Dupa multe drumuri
Dupa multe uncercari
Cei doi au reusit sa se ravada
Leoira bucuroasa de ningoarea minunata
Dar si de revedea cu inteleptul Felion
Alearga sa imbratiseze motanul ghidus si protector
Si aceste se bucura sa o revada pe micuta leoaica
Micuta leoaica de acum devenita mare
Caci iscusita Pheoxur a lucrat neincetat pentru a reusi sa maturizele puiul mic de leu
Si dupa o imbratisare de copil si tata, acestia incepura sa discute
- Buna seara, Felion!
-Buna seara, Leoira!
-Ce ma bucur sa te revad!
- Si eu pe tine! Vad ca ai crescut!
- Cu asa pheonix langa mine, era singuraea sansa. Sa cred mare, in continuitatea educatiei primita de la tine.
- Wow! Si cine este acest pheonix minunat?
- O cheama Pheoxur. Are ochii caprui si blanzi si foarte vorbitori. Probabil din cauza ca a copilarit pe aceeasi strada cu tine aveti aceeasi scoala a vietii. Si poate de aici aceeasi profuzime in scanarea omului. Si uite asa ea m-a scanat de la primele discutii.
- Chiar asa?
- Da, tati, chiar asa.
- Si cum mai este Pheoxur?
- Un om unul la o mie. Si desi am vrut sa tr ascult si sa stau cuminte in carapacea mea de testoasa pentru vreo 5 ani, ea s-a varat in carapacea mea si in sufletul meu. A reusit sa ma scoata din carapace mult mai repede si a reusit sa deschida usi ale sufletului pe care nimeni nu a reusit. Tot ma intreb: de ce ea?
- Poate intr-o zi vei intelege. Dupa cum ti-am zis, incearca sa vezi dincolo de cuvinte.
- Ma straduiesc. Si acum tin minte dorintele tare cele mari : sa vad ce inseamna o familie normala si sa inteleg ce inseamna sa ai mama si am inteles si de ce trebuie omul sa aibe mama.
- Wow! Cine a reusit acest miracol?
- Pheoxur a reusit intr-o ieseala de doar 20 de minunte in cautarea unor pantofi. M-a pacalit. A zis ca ma ajuta sa gasesim pantofi, dar n-am gasit si nici nu am mai cautat. Dar in acea ieseala am descoperit ce ineasmna sa ai mama de ce trebuie sa ai mama.
- Foarte frumos. Ai mare grija de acest om. Straduieste sa vezi bine acest om, sa il respecti si sa nu intreci limitele.
- Am respectat mereu acest om, dar limitel3 le-am cam intrecut. Dar inca nu pricep. Imi e mult mai usor sa fiu protocolara si distanta, dar nu ma lasa nici asa, dar nici sa trec limitele... e foarte dificil pentru mine sa reusesc ce vrea ea. Seamana cu atitudinea ta in societate, doar ca mie nu imi iese.
- Incearca sa vezi omul mai bine si nu te stresa. Ai sa reusesti.
- Ma voi stradui. Stii? Ultima data m-a bagat in ceata pentru ca dupa ce s-a bagat in sufletul meu, mi-a zis de 100 de ori ca sunt fata ei ( cei drept copilul haos dintre toti copii ei), ultima data mi-a zis ca e doar un om pe care l-am cunoscut, dar apoi m-a trimis la petrecere de parca era mama...
- Hihi... ai rabdare si o sa intelegi intr-o zi. Si ce ai facut?
- Am ascultat-o. Am fost la petrecere si a fost dragut.
-Ma bucur ca ai ascultat-o si ma bucur ca te-ai simtit bine. Dupa cum ti-am zis " viata merge inainte".
- Ma duc ca mai am multe de facut. Am primit invitatie sa fac recenzie la abstracte de la 2 congrese, sunt in cateva grupuri europene pediatrice si internationale. Si sa vad ce discut cu sefa zilele astea.
- Mergi in pace si bucurie. Tine minte sa zambesti cu al tau zambet.
-A! Mai tii minte cand m-ai certat ca tunnu hranesti tot liceu?
- Da! Cei cu asta?
- Pai de fapt faceai sandwichuri pentru mine si colegul meu de care imi placea. Si dupa ce mi-am luat-o de la tine atunci, ce crezi?
- Ce sa cred?
- Acum mi-am luat-o de la sefa pt ca el putea zbura doar martea si m-a pus sa imi iau zile de concediu in plus. Si doar nu era sa ii zic sefei ca plec mai repede ca sa zbor cu el. Asa ca mi-qm luat-o si de la sefa si m-a blocat in tel si sefa... si m-a mai facut sa ma simt si prost ca nu am vb cu el... si ca are mevoie de ajutor pentru umar si am rogat-o Pgeoxur sa ma ajute sa il ajut... ca fraierul sa imi zica ca el s-a hotarat... m-a scos din sarite. Partea buna e ca am invatat de la Pheoxur sa pun limite si asa ultimul mesaj al lui nu l-am mai citit si l-am lasat cu ochii... sa zboare cu cine vrea el si pe mine sa ma lase in pace... sa ne adune karma universul... ca eu nu-mi mai schimb planurile pentru el... chiar daca au fost bune bomboanele de la el.
-Mai copile, fii si tu mai atenta. Acum hai, mergi cu bine la ale tale si ne vedem data viitoare.
Si astfel cei doi s-au imbratisat si ai plecat fiecare la locul lui intergalactic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu