" Ufa... si abia ce am plecat.."

 Tabara fetelor de catarare astronomica este pe celalalt continent. Fetele trebuie sa ia 3 avioane pentru a ajunge la Marele Canion.

Intre timp mama lui Samy o suna scurt pe mama Phoenix.

- Buna. Am lasat fetele. Stiu pe de rost regulile.

- Bun. Si o sa stim ce nazdravanij fac, pentru ca Rumy i-a lasat lui Motanescu o jucarie cu care o sa vorbeasca si eu am gasit ca pot inregistra povestile nesfarsite ale fetelor. Sigur o sa vrea si Samy sa vb cu Motanescu.

- Cum sa fie Samy a mea mai prejos. Bine. Spor la munca. Ne vedem in 3 zile. Daca e urgent ma suni , daca toate sunt ok ne vedem cum am stabilit.

- Da. Multu! Spor si tie.

- Miau...

- Si tie spor la vizionat vrabii, Motanescule.

Intre timp fetele ajung in primul aeroport. Casca gura, dar se tin si de grup ca sa prinda urmatorul avion. Si cum se stie ca puterea copuilor este de a incerca, au incercat sa prinda avionul alergend de la poarta la alta si au reusit, fara sa faca prea multe calcule de reusita, precum adultii.

Un copil mic intra cu cate un copil mare, asa ca Samy urca cu un copil mare si Rumy la fel. Si uimirea continua.

- Wow. Samy. Cate randuri sunt in avionul asta

- Wow, Rumy. Cat de mare e avionul asta. 

- Yey. Avem amandoua loc la geam. 

- Daaa.

- Stii? Si cand am zburat cu mama prima data tot asa am stat. Amandoua la geam. Mama era in fata mea. Mi-as fii dorit sa stau langa ea si sa vb multe, dar pe atunci nu o stiam asa bine si imi era rusine sa deranjez. Nici nu stiam ce fac.

- Ce fraiera esti. Ai cea mai intergalactica mama si tie ti-a lua o vesnicie ca sa te acomodezi cu mama ta. 

- Eee... ce stii tu. Tu o ai pe mami tau de la inceput.

- Rumy. Orice om vede de la o posta ce om cool e mama ta. Dar bine. Inteleg. Cand pleaca tati tau care te-a protejat si ocrotit si te lasa in grija acelora si... si .. inteleg. Dar totusi. Esti fata iseata... dar ce treaba are capul cu inima... bine si acum..

- Daaa. Poate data viitoare prind curaj sa stau langa mama si sa povestesc multe in stilul meu. 

- Da... hai sa exersam. Vrei?

- Da. Zizy, ma lasi sa stau langa Samy, te rog?

- De dara asta nu, Rumy. Dar poti vorbi cu Bubu, ca tot sta langa tine.

- Dar ideea era sa fie Samy la geam si eu langa, asa cum era data trecuta.

- Si vrei sa schimbi locul cu Bubu si sa stea ea la geam?

- A, nu, nu. Lasa. Ramanem asa. 

- Bine. 

- Samy, ma duc la baie. Vii cu mine?

- As veni, dar e cam stramt pe aici.

- Ai dreptate. Revin.

Rumy se duce la baie si cand se intoarce aude cum cade ceva, dar nu vede ce anume cade. Dupa vreo 10 minunte....

- Samy, vrei sa ne jucam pe telefon?

- Daaa. Hei, unde sunt ochelarii tai?

- Ups? Unde or fi cazut. Iar nu mai vorbeste mama 2 luni cu mine si ma dor toate celulele musculare striate cardiace ca nu ma baga mama inseama.

- Aoleo. Asa rau e cand o superi?

- Da.... e drept, ca nici tati nu a reusit ce a reusitea, dar simt pana la ultima celula din mine... mama e mama.

- Wow. Hai ca poate ii gasim cand coboram. Avem ceva timp pana la al treilra zbor.

- Ai drepate..... ufa.... si vroiam sa invat pentru examenul din toamna de care i-am zis mamei ca il mai dau de vreo 4 ori... de am capiat-o... mai bine ma dadea la retur...

- Rumy... nu mai zis asa.

- Pai, Samy... eu chiar vreau sa reusesc la examenul din toamna... dar nu stiu daca reusesc... prea multe trasee de catarare si astea cu traseu nocturn sunt ceva..

-Atunci ia pauza.

- Nu pot nici asa. Ca e toata lumea cu ochii pe mine si eu ni functionez bine asa.... eu functionez pe baza de bucurie si cand nu se uita lumea la mine si cand merf sa pic examenul sau ma duc sa vad ce pot... fara stress si fara presiune. ... dar la examenul asta e foarte greu si tot imi distrag atentia... ufa 

- Rumy stiu ca poti. Gasim ochelari, sau vorbesc eu cu mama mea ca sa vorbeasca cu mama ta ca sa inteleaga ca daca nu vorbeste 2 luni cu tine o sa dai rezultat slab la examen si ca un strop de rasfat de mama Pheonix ajuta cat un munte mai mare decat Everestul ca sa reusesti. 

- Multu', Samy. Nu stiu ce m-as face fara tine. 

- Eee. Ce te-ai facr? Te-ai descurca. Doar esti leu. E im sangele tau sa te descurci.

- Da. Dar viata e mai rasfatat cand ai prietni ca tine si mama ca mama Pheonix.

- Bine, bine. Hai sa ne jucam. Sau ne uitam la desene?

- Desene.

- Sailor Moon?

- Daaaa.

- Mai incep ca ne coboara din avion cu parasuta.

- Ups... scuze ...

Cele 2 fete incep un nou epidos din desenele animate Sailor Moon. Rumy incepe si vb la un microfon si pe aplicatia dr pe telefon.

- 2...0...2...0... Motanescule. Esti?

Liniste totala. 

- Motamescule, stiu ca esti acoll. Eu am lasat jucaria. Daca pornesc camera te pot si vedea. 

Liniste totala. 

- Ufa..  Motanescule, iar am imbulant-o..  

- Miauuuu..... " ce ai reusit sa faci intr-un timp atat de scurf".... gandi Motanul de pe fereastra unde admira vrabiole preferate.

- Motamescule am pierdut ochelarii. Ufa... ce ma fac?

- Miau! " sper ca glumesti".... Motanescu se opreste din cautat vrabii si se uita catre chestia electrica din care ieseau cuvintele lui Rumy. 

- Dar poate ii gasesc cand aterizam. Partea draguta in avionul asta este ca am wifi si pot vb cu tine din avion. A zis Damy ca ma ajuta sa ii cautam dupa ce coboara toata lumea

- miauuuuu.... " norocul tau ca aveti timp intre avionul 2 si 3.... un avion ai fost fara probleme... al doilea era prea mult... trebuia sa faci tu o nazdravanie... stai sa vezi cand afla mama Pheonix... miau... miau ... miau"

In timp de Rumy vb cu Motanescu, Samy aude susositul lui Rumy si se intoarce la Rumy. 

- Cu cine vorbesti, Rumy?

- Cu Motanescu.

- Wow. Ce tare. E smecher motanul tau. Nu-i de mirare. Si pe el ca si te tine . Amandoi alesi de mama Pheonix. 

Rumy ridica privirea spre Samy si zambeste la vorbele frumoase. 

- Vrei sa vb si tu cu el?

- Daaa. Buna, Motanescule. Sunt Samy. 

- Miau! " Alo.... vb cu copilul meu... tu cine esti? Samy... hmmm"

- Hei. Tie de ce iti raspunde din prima? Eu mereu tre sa negociez cu el. 

- Normal. Este de-a casei. Pe mine nu m-a invatat inca. 

- Miau. " macar ti-ai luat prietena isteatza... ca cu tine.. mult mai am de lucru" 

- Eu sunt Samy, prietena lui Rumy. Motanescule stiu eu ca esti motan de treaba si nu ne zici mamei Phoenix ca Rumy si-a pierdut ochelarii. 

- Miauuu.... " hmmm stie sa si perie copila.... imi place... are atitudine si cuvintele la ea... sa vad cat pot amana"

" Incepem aterizarea. Va rugam sa ma asezati la locurile voastre si sa va puneti centurile. Ridicati mesele si deschideti feretrele "

- Motanescule ne auzim mai tarziu.  Se inchide si wifiul.

- Miau. 

Dupa aterizare cele 4 fete raman sa caute impreuna cu cei de la bord ochelari lui Rumy, dar fara nici un succes. Ce nu a realiazta Rumy, este ca o data aterizati si-a repus tel pe date mobile si jucaria s-a acctivat. Acasa la Rumy, mamaPheonix tocmai trecea pe la Motanescu sa vada ca totul este in regula, cand aude tot ce se petrece in avion. 

- Lasa, Rumy. Stiu eu ca Motanescu ne acopera si nu ii zice mamei Pheonix. Gasim o solutie. Macar pana venim acasa am timp sa ii zic mamei sa vb cu mama Pheonix sa nu se supere asa tare pe tine ca sa poti reusi la examen si apou te poate pedepsi ca sa simti cu toate clulele tale supararea ei. 

- Asa care va sa zica. Nu vroiau sa-mi spuna si tu sa fii conplice.

In secunda doi, Motanescu se da jos de pe pervaz si se plimba printre picioarele mei in semn de irrtare, iubire si dorinta de neabandonare 

- Acuma te apuca si pe tine teama de abandon. Ai invatat de la Rumy, nu-i asa?

Motanescu se opreste cateva secunde si realizeaza xa si el preluase din caracterul copilei.

- O data adoptato, nu va abandonez, dar nu mai imi scoateti atatia peri albi. Bine. Rumy mai mult, tu mai putin. Acum ce ma fac cu copilul asta. Si fara ochelari si vrea sa mute muntii si sa ia luna de pe cer. 

- Miau...." nu o abandona si tu... nici tatal ei nu a crezut in ea pana nu a trecut acele examene si apoi a crezut.... asa e ea mai greu de deschis si apoi mai greu de mentinutnu prea deschis... dar reusim sa o dam pe brazda"...

Motanescu se pune cu burtica in sus la smotocit.

- Un minut te smotocesc, ca apoi am treaba. Cat e in tabara se descurca invatatul. Proborma e ca ii trebuie ochelari dupa cum i-a recomandat pruetena mea ultima data... dar ii e teama ca dureaza acomodarea si ea vrea sa stea sa invete... vedem cat poate invata fara ochelari si fara sa isi vada nasul...

Rumy si Samy pleaca cu fetele in ultimul avion. Mama lui Samy are sedinte una dupa alta, iar mama Pheonix isi pune de cafea apou se pune la biroul si in ordinea pruiorutatilor contonua treburile....