Operatiunea ...somnul


 A doua zi, pe la 10 jumate, Rumy se porneste spre casa dupa un traseu de catarare usurel, dar ingreunat de echipa. 

Pe drum Rumy isi pune castile sa asculte muzica pe drum. La un moment dat, ridica privirea si face o poza la soarele ascuns printre frunze, apoi continua drumul spre casa.

Pe la 11 fara 5 se aude cheia in usa. Motanescu o asteapta la usa de data asta. Imediat ce intra in casa sta printre picioarele fetitei.

- Buna Motanescule! Ti-a fost dor de mine? 

- Miau.... maiu...

- Bine bine. Stai sa ma schimb si iti dau un pliculet. Mai ai putin pana revii la pufosenia ta, stiuta de mama. Asa ca dupa pliculet, nani si apoi roata, da?

- Miau....

Desi nu-i vonvine roata, o aprobe, stiind ce il asteapta daca mama Phoenix il gassste mai pufos decat de obicei. 

Rumy pune pli uletul si apoi se intinde in patul mamie

- Doar 5 minunte la mama.

- Miau ...

In 5 secunde Rumy adoarme. Motanescu o cerceteaza pe copila, vede ca doarme si se suie pe dulapul mamei. De acolo are si fereastra aproape si o supravegheaza si pe fetita. Cam dupa 2 ore si ceva Motanescu coaboara si vine cu nasul lui la nasul fetitei sa vada daca macar mao respira, pentru ca nu se clintise nici un pic, Rumy de fel se foieste in somn de nu poate dormi deloc motanul.

Dupa ce se asigura ca micuta respira revine la inaltimile lui de pe dulap. Repeta faza de vreo 2-3 ori. Dupa vreo 6 ore de somn neclintit, Rumy incepe foaiala obisnuita de somn si Motanescu se relaxeaza. 

Pe la 7 jumate seara se trezeste zi Rumy. Motanescu pe perna mamei si capul fetei. 

- Motanescule! Nu pe perna mamei. Pe a mea ai voie, pe a ei nu. Ne bate pe amandoi. Perna si husa sunt speciale si nu stou sa le spal. 

- Miau....

- Nici un Maiu. Daca nu imi iese sa spal bine pernele mamei am imbulinat-o amandoi.

Motanescu ii arunca o privire lui Rumy " hmmmm....de ce am imbulinat-o eu? Tu m-ai lasat aici.... eu scap basma curata, pentru ca sunt motan. Tu o incasezi pentru ca esti copil. Hmmm. Auzi la ea.... sa o imbinam amandoi. Eu am supravegheat-o cand a dormit si da vina pe mine. Ar trebui sa imi multumeasca"

- Ufa. Sa vad cum spal. Trebuie sa citesc in cartea masinii de spalat rufe.

Motanescu " Aha! Aici era de fapt problema. Ca nu vrei sa citesti. Hai hai. Pune mana si citeste"

- Miau.... 

Si Motanescu da cu capul in pieptul fetei care sta in fund in mijlocul patului imens al mamei. Patul este cu o lenjerie de bumbac de calitate, pilota cu imprimeu de mare, husa patului alta si pernele cu imprimei de trifoi cu 4 foi.

Rumy spotoceste motanul negru tuci sj apoi sare din pat.

- Gata. Ma duc la carte. Dar intai sa mananc ceva si apoi citesc. 

- Miau. 

- Dar ti-am dat un plic. Azi e ziua cu un plic. 

Mota escu continia mieunatul considerand ca i se cuvine un plin in plus si azi, fiind paznicul de nadejde al copilei. 

- Ufa. Bine, dar apoi stii ce ai de facut.

- Miau. 

Rumy si Motanescu se pun la masa... bine... motanul l alocul lui, nu la masa sau pe masa. Apoi Rumy ia cartea sa vada cuk sa spele lenjeria mamei de pat, stiind ca urmeaza sa vina mama si trebuia sa fie camera mamei impecabila, asa cum o lasase cand a plecat. 

In timp ce pune rufele la spalat la programul special, suna mama pe video. Rumy alearga la telefon si raspunde. Apoi de nerabdare, dor si bucurie se tot plimba prin casa in timp ce vorbeste cu mama. 

- Saru'mana, mama! 

- Buna, Rumy. Cum ti-a fost traseul de catarare?

- A fost. Restul e poveste!

- Rumy...

- Bina mama. A fost usor, dar colegii mi-au ingreunat treaba... m-au trimis la somn cand mai aveam 2 obiective, zicand ca le rezolva si nu le-au rezolvat ... ba choar le-au incurcat si mi le-au dat mie dimineata sa le rezolv incurcate. Nu mi-a placut ce au facut. Ufaaa

- Rumy, de cate ori ti-am zis sa nu mai faci ce zic altii... sa iti faci treaba si gata. Si daca nu ti-a placut cum s-au purtat puteau sa zici. 

- Dar eu nu stiu sa zic frumos. Si asa m-am ratoit la ele ca de asta nu plec eu... 2 sarcini... erau pe directie... si ele le-au incurcat... si apoj mi le-au dat mie... ca dupa apa nu mao vroiam sa pleca pana nu se rezolva... 

- Gata! Acum stii ce faci data viitoare.

- Da. Stau sa imi termin sarcinile.... ufa... ma enerveaza mama... 

Se mai intampla, Rumy. Capul sus!

- Da, mama! Vacanta ta cum este?

- Vacanta mea?

Mamei Phoenix ii sclipesc un pic pchii de bucurie si spun mai multe decat pot spune uneori cuvintele.

- Vacanta mea este frumoasa. De basm, asa cum mi-ai urar tu. Au fost si aici cu evenimente, dar asta e viata, nu Rumy?

- Da mama. Dar stii? Macar din cele 2 sarcini, una am rezolvat-o... cealalta am lasat-o unui coleg care vedea azi la traseul de catarare... dar nici el nu a facit treaba... si sarcina a esuat...

- Rumy, nu esti responsabila de ce fac altii.

- Asa este. M-am simtit ca tine cand te streduiesti din tot sufletul sa faci ceva si vine altul si strica.

- Miau!

-Ia uite pe cine avem noi aici. Motanescule, nu te-am vazut de ceva vreme. 

Ochii mamei scipesc din nou

- Ufa. Pe mine de ce nu ma iubesti ca pe motan?

Zice Rumy cu putin dor si gelozie.

- Pentru ca Motanescu are locul lui si tu ai locul tau. 

- Afara.

- Rumy!

- Bine mama. 

- Te pomenesti ca ti-o fii dor de mine?

- Mie? Neaaa. Am atatea teme de facut si 3 exmane atat de grele ca nu nici nu stiu cand au trecut astea 2 saptamani. 

Rumy se uita oricunde, dsr nu la mama.

- Da. Da. Si marmota.... invelea ciocolata in staniol. 

- Ufa....

- Ei! Daca tie nu ti--a fost dor de mine, mie imi este dor de voi si ma gandesc zilnic la voi... siiii

- Si, ce mama?

 - Rumy, ce speli la masina?

- Haine mama.

- Rumy, ala e programul pentru spalat lenjeria mea de pat. 

- Ups. Nu mama. Stii, mi-a luat Tery si mie o lenjerie de pat ca a ta si am zis sa o pun la spalat.

- Mai sa fie..... 

- Da, mama. 

- Sa zicem ca te cred. Sper ca ai pastrat ordinea in care te-am lasat. 

- Da, mama. Si ce vroiai sa mai zici?

- Asa. Si abia astept sa va revad pe amandoi ca sa smotocesc pe amandoi. 

- Amandoi?

Rumy face ochii mari si ii sclipesc si ei de bucurie.

- Miau?

- Da. Amandoi.

- Si noua ne e dor de tine, mama!

- Hi. Vezi! Stiam eu ca va e dor de mine. 

- Ups. Asa e. M-ai prins. 

- Normal. Sunt mama voastra. 

- Aici ai dreptate.

- Si unde nu am dreptate?

- Ups. Mereu ai dreptate.

- Haha. Bine, Rumy. Ne vedem cand ne intalnim.

- Adica maine nu mai vorbim?

- Bine. Ne vedem in realitate cand ne intalnim si ne vedem virtual la telefon maine. 

- Daaa. 

- Hai. La somn. Cu voi.

- Da, Mama

- Miau! 

- Noapte buna echipa bicicleta.

- Noapte buna, mama. 

Rumy inchide telefonul si smototeste in brate motanul de fericire ca mama a zis ca si ei ii e dor de copil, apoi se duce la somn.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

" Ufa... si abia ce am plecat.."

Ei, tu bucurie a inimii

Asa se face